Prima unitate administrativ-teritorialã atestatã documentar pe teritoriul actualului judet Gorj a fost judetul Jales, cunoscut incã de la 1385. Acestuia i-au urmat judetele Motru (1415), care cuprindea o parte din satele gorjene, Jiu (1428) si Gilort (1502). Sub numele Gorjiu, folosit pentru desemnarea judetului din zona de deal si de munte de pe cursul Jiului de Sus, apare la sfârsitul secolului al XV-lea (1497). Ca unitate administrativ-teritorialã judetul Gorj se va mentine pânã in anul 1950 când, in baza Legii nr. 5 de reorganizare administrativ-teritorialã, locul judetelor va fi luat de raioane si regiuni. Ca urmare, satele si comunele apartinãtoare fostului judet Gorj au fost cuprinse in raioanele Târgu-Jiu, Novaci, Gilort si, partial, in Baia de Aramã si Filiasi, care, pentru o scurtã perioadã (1951-1952) au fãcut parte din regiunea Gorj, dupã a cãrei desfiintare, in 1952, au fost arondate regiunii Craiova, ce se va numi, incepând din 1965, regiunea Oltenia. Prin Legea nr. 2 din 17 februarie 1968, privind organizarea teritorialã, judetul Gorj se reânfiinteazã.

Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tãrii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, paralela 45 latitudine nordicã trecând aproape prin mijlocul sãu, la sud de municipiul Târgu-Jiu. Se invecineazã la nord cu judetul Hunedoara, la nord-vest cu Caras-Severin, iar la est, sud-est si sud-vest cu celelalte judete oltene: Vâlcea, Dolj, Mehedinti.

Este de 5641 km2, reprezentând 2,4 la sutã din teritoriul României, ceea ce il situeazã pe locul 21 intre celelalte judete. Relieful. Este bogat si divers, cuprinzând trei mari trepte: muntii, dealurile subcarpatice si cele ale extremitãtii nordice a Podisului Getic, precum si depresiunile si luncile râurilor. Culmile inalte ale muntilor Parâng ¨s Vilcan marcheazã hotarul nordic al judeului. Masivul Parâng ocupã o suprafatã de peste 1000 km2, atingând altitudinea maximã in Vârful Parângul Mare (2518m), situându-se astfel, in ceea ce priveste inãltimea, pe locul al doilea in Carpatii românesti. Masivul Vilcan continuã spre vest Muntii Parângului, inãltându-si culmile domoale intre 600 si peste 1900 m altitudine (vf. Straja - 1870 m ; vf. Oslea - 1945 m).
La contactul cu mun­ii, intre altitudinile de 400 - 800 m , se desfãsoarã, de la Oltet si pânã la Motru, Dealurile subcarpatice. In sudul zonei subcarpatice, relieful se mentine inalt, dealurile Podisului Getic cãpãtând forma unor spinãri prelungi ce inainteazã cãtre sud. Clima Este temperat-continentalã, de deal, cu medie anualã a temperaturii de 10 grade Celsius. Teritoriul judeului este sub influenta circulatiei maselor de aer sud-vestice si vestice, care ajung aici sub forma aerului ceva mai cald si mai uscat.

Principalul bazin hidrografic al Gorjului il constituie râul Jiu (cursul mijlociu) care curge pe teritoriul sãu de la Pasul Lainici pânã la impreunarea cu râul Gilort. Colectând apele de pe o suprafatã de 10.469 km2, Jiul isi imbogãteste debitul primind apele râurilor interioare Tismana, Orlea, Bistrita, Jales, Susita, Sadu, Amaradia, Cioiana. Alte râuri importante ale judetului sunt: Gilort, Oltet si Motru.

Diversitatea geograficã a teritoriului jude­ului este pusã in evidentã si de varietatea zãcãmintelor minerale care se gãsesc in subsolul acestuia: cãrbune (antracit, grafit, lignit inferior), petrol, gaze de sondã, marmurã, calcar, argilã refractarã s.a. Fondul forestier, care ocupã 41,1 la sutã din suprafata judetului, asigurã mari cantitãti de masã lemnoasã pentru prelucrare si adãposteste o bogatã si variatã faunã cinegeticã precum si importante resurse de fructe de pãdure.

Desi a dispus de importante resurse materiale, oameni harnici si priceputi, pânã in anul 1945 Gorjul se caracteriza printr-o economie in care predomina agricultura extensivã, iar industria era slab dezvoltatã. in perioada postbelicã - mai precis incepând cu anul 1970 - dezvoltarea economico-socialã a judetului a cunoscut un ritm relativ accelerat, in mod deosebit in unele ramuri industriale, cu precãdere cele privind extractia cãrbunelui, a titeiului si gazelor naturale, materialelor de constructii, exploatãrii lemnului, constructiei de masini si de prelucrare a metalelor, Gorjul figurând printre zonele tãrii furnizoare de materii prime, ceea ce a determinat existenta unor ramuri ale industriei mari consumatoare de energie electricã si cu un grad scãzut de prelucrare.

La data de 31 decembrie 1996, existau in economia jude­ului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care : 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societtãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale, persoane fizice. Capitalul social subscris insuma : 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã.
In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile popula­iei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a jude­ului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana, Cheile Sohodolului, Cheile Oltetului, Cheile Galbenului, Polovragi, Pades si de douã staiuni balneo-climaterice - Sãcelu si Ticleni. Unitãtile de cazare turisticã, in numãr de 41, din care 10 hoteluri si 11 campinguri, dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri. in curând, Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice, fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia.

La 1 iulie 1995, populatia judetului Gorj era de 397.170 persoane.

Pe lângã municipiul Târgu-Jiu, orasul resedintã de judet care gãzduieste Ansamblul sculptural realizat de pãrintele sculpturii moderne Constantin Brâncusi, in judetul Gorj mai existã orasele Motru, Rovinari, Târgu-Cãrbunesti, Novaci, Ticleni si Bumbesti-Jiu.